Bancile europene conduc la nivel mondial in materie de masuri ESG (mediu, social si guvernanta), potrivit celui mai recent indice EY Sustainable Finance Index. Cu toate acestea, ritmul de imbunatatire a activitatii sociale in Europa ramane in urma pietelor bancare din SUA si Asia-Pacific, mai ales in ceea ce priveste agenda de diversitate si incluziunea (D&I).
Potrivit sondajului, bancile europene au obtinut un scor general de performanta ESG de 7,4 din 10, cu putin mai mult decat scorul obtinut anul trecut (7,3) si mai mare decat cel al bancilor din America de Nord (7,2) si Asia-Pacific (6,3). Bancile din Europa se situeaza tot in fruntea clasamentului ESG la nivelul serviciilor financiare europene, al asigurarilor (7,3) si al gestionarii averilor si activelor (7,0).
Indicele arata ca majoritatea activitatilor ESG al bancilor europene au vizat ca domenii-cheie:
- Mediu: lansarea de produse ecologice (9,1); gestionarea energiei si schimbarile climatice (9,3) si gestionarea deseurilor si a apei (7,4)
- Social: protectia datelor si a vietii private (10), protectia datelor in alertele de integritate (10) si asigurarea unui spatiu de lucru sigur (9,9)
- Guvernanta: eficacitatea consiliului de administratie (7,6), transparenta si control (7,5) si guvernanta ESG (6,9).
Cele mai scazute niveluri de activitate sunt in: diversitate si incluziune (5,7); diversitatea consiliului de administratie (4,7) si accentul pe calitate (3,3), care include adoptarea unor sisteme de calitate a serviciilor, cum ar fi ISO9000.
"Sondajul EY confirma ceea ce observam in Romania, unde toate bancile importante sunt mai constiente de rolul lor esential in sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii reduse de carbon si acorda o atentie sporita riscurilor sociale si de mediu care rezulta din activitatile lor de creditare si de investitii. Prioritatea relativ scazuta a agendei privind diversitatea si incluziunea la locul de munca trebuie privita ca un punct sensibil care, daca ar fi abordat in mod corespunzator, ar consolida procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile organizatiei, ar ajuta bancile sa fie in concordanta cu diferitele componente ale societatii cu care ar trebui sa lucreze si ar consolida rezistenta bancilor in fata schimbarilor continue cu care se confrunta in aceasta perioada dificila si volatila", a declarat Massimo BETTANIN, Partener, Schimbari Climatice si Sustenabilitate, EY Romania.
Mediu: Bancile franceze sunt lider in Europa in activitatea de mediu
Eforturile de mediu ale bancilor europene au obtinut un scor de 8,3, in crestere de la 8,2 fata de anul precedent si inaintea Americii de Nord (8,1) si a regiunii Asia-Pacific (7,0).
Cu un scor de 8,3, bancile franceze se situeaza inaintea celor din Marea Britanie si Italia (ambele cu 7,6), Spania (7,1) si Germania (7,0) in performanta globala in domeniul mediului. Franta conduce la "gestionarea energiei" (9,2), "lansarea de produse si solutii ecologice" (8,6) si "gestionarea riscurilor de mediu in lanturile de aprovizionare" (8,0).
Toate cele cinci mari economii europene au obtinut un punctaj de aproape 10,0 la parametrii sociali cheie "protectia datelor si a vietii private" si "siguranta la locul de munca", ceea ce denota performanta solida a bancilor europene in comparatie cu cele de la nivel mondial. In plus, Franta, Marea Britanie, Spania si Germania au obtinut toate un scor de aproximativ 9,9 la "remunerare echitabila si competitiva", care include gestionarea diferentelor salariale.
Desi bancile italiene sunt relativ in urma la acest parametru (8,0), ele sunt in frunte cu omologii lor europeni in ceea ce priveste "concurenta loiala si practicile comerciale" (8,2). Bancile spaniole sunt lideri in ceea ce priveste "politica si controlul riscurilor si obiectivelor sociale" (10). Bancile din Marea Britanie raman in urma la ambii parametri (8,0) si sunt in continuare trase in jos de performantele relativ scazute in "bunastarea si sprijinul angajatilor" (6,5), cu performante sub medie la parametri precum "furnizarea de servicii de ingrijire de zi" si "formarea in materie de sanatate si siguranta in lantul de aprovizionare".
Bancile germane au obtinut cele mai mici punctaje la "protectia celor care denunta neregulile" si la "politica si controlul legate de factorii sociali". Bancile germane au, de asemenea, cea mai scazuta diversitate de gen, cu o proportie de 43% de femei angajate, in comparatie cu Marea Britanie (56%), Franta (54%), Spania (54%) si Italia (50%).
Guvernanta: Piata britanica conduce in fata omologilor europeni in eforturile de guvernanta
Cu un punctaj de 6,6, bancile europene sunt inaintea omologilor lor din America de Nord (6,2) si din Asia-Pacific (5,3). In timp ce bancile europene conduc in "transparenta si control", "guvernanta ESG" si "diversitatea consiliilor de administratie", bancile nord-americane conduc in ceea ce priveste "politica de remunerare" si "drepturile si protectia actionarilor".
Bancile din Marea Britanie sunt pe primul loc in Europa in eforturile depuse pe guvernanta (7,3), urmate de cele din Franta (6,7) si Italia (6,5), in timp ce Germania si Spania sunt in urma, cu un scor de 6,3. Punctajul bancilor britanice reflecta performante mai bune in comparatie cu cele ale colegilor lor europeni in domenii cheie de guvernanta, inclusiv "transparenta si control" (8,1) si "guvernanta ESG" (6,9).
Marea Britanie, Franta, Spania si Italia au obtinut toate un scor de peste 9,0 pentru politicile lor de remunerare - Germania fiind in urma cu 6,7. De asemenea, Germania se situeaza pe ultimul loc in ceea ce priveste "guvernanta ESG" (6,2), in mare parte din cauza domeniului de aplicare relativ restrans al raportarii ESG, a numarului mai mic de banci care efectueaza audituri legate de ESG si a numarului mai mic de banci care leaga remunerarea consiliului de administratie de obiectivele ESG.
Bancile din toate cele cinci mari economii globale au obtinut cele mai slabe performante in "diversitatea consiliului de administratie" (4,4), din cauza performantelor mai slabe in diversitatea culturala si de gen din cadrul consiliului de administratie si a lipsei relative de claritate in politica privind structura consiliului de administratie.
